Pagina Cronicarului

Nu știu de alții dar eu am rămas cu multe întrebări după lecția de istorie. Una dintre ele era legată de o perioadă foarte interesantă (acoperită rapid peste tot în câteva cuvinte) aflată între retragerea aureliană din 271 și undeva prin anii 1200-1300. Explicația simplă (pe care m-am plictisit să o aud) era că în acești 1000 de ani se naște poporul român. Și până când am să descopăr (vă rog eu, recomandați-mi dacă știți!) o scriere care să-mi clarifice această pată neagră din cunoștințele istorice, cartea scrisă de cronicarul meu favorit Neagu Djuvara mi s-a părut extrem de interesantă.

Volumul Thocomerius-Negru Vodă (Un voivod de origine cumană la începuturile Tării Românești) se ocupă de o perioadă foarte scurtă (1200 – 1300) din istoria românilor. Este perioada în care apare pentru prima dată un conducător care domină întreaga zonă ce avea să devină mai târziu Þara Românească.

În istoria “oficială” (atât cât mi-am mai amintit din ea) se vorbea de câteva formațiuni statale aflate prin Muntenia conduse de câțiva voivozi locali (ca o poezie îmi aduc aminte de Glad, Gelu și Menumorut) cum ar fi Seneslau sau Litovoi. Teoriile clasice îl acreditau pe Basarab I ca primul rege al Tării Românești. Dar istoricul Neagu Djuvara ne prezită o altă teorie – conform căreia tatăl lui Basarab I – numit Thocomerius (sau Negru Vodă) ar fi fost întemeietorul Þării Românești. Mai mult, acest Thocomerius este un posibil reprezentat al populației cumane care a locuit și pe teritoriul actual al României.

Deși nu îmi permit să emit nici un fel de ipoteze sau afirmații datorită faptului că nu sunt un cunoscător în domeniu pe mine m-a convins teoria lui Neagu Djuvara. Asta pentru că nu-l pot bănui de nici un fel de planuri ascunse, nici de faptul că ar fi îngrădit de jumătatea de secol în care istoria românilor a fost zugrăvită în culori frumoase din cauza regimului. Nu mi se pare nici un fel de revoluție faptul că  am putea să avem începuturi legate de o populație turanică sau că niște străini ne-ar fi organizat la începuturi. Nu de alta dar nu pot să-mi scot din cap cea mai importantă personalitate din istoria secolului XX  din România – un prinț german, Carol I.

În același timp a fost probabil o problemă pentru istoricii tradiționaliști și naționaliști faptul că Thocomerius există datorită unor însemnări din cancelaria curții domnești maghiare. Dar nu mi se pare nimic ieșit din comun. Regatul ungar avea aproape 300 de ani avans față de noi (avans pe care și-l menține la nivelul infrastructurii și acum) și devenise o putere politică și economică în zonă. În plus dovezile și argumentația ținută de domnul Djuvara sunt logice, raționale și susțin destul de bine teoria conform căreia Thocomerius ar fi fost primul domnitor al Þării Românești.

Istoria este vie. Aceasta am învățat-o tot de la bătrânul cronicar Djuvara. Adevărul este ascuns în negurile timpului, în pagini de cronici vechi și uitate. Iar dacă primul nostru domn a fost Thocomerius sau Basarab I, nimic nu se schimbă din cele ce-au urmat și ne-au adus în ziua de azi.