Pagina Cronicarului

Provocat de Carmen și de colegii ei care au inițiat proiectul “Zestre pentru Europa” o să public în paginile cronicii mele câteva gânduri despre ce înseamnă Europa, ce înseamnă această mult-așteptată integrare, despre România zilelor acestea. În același timp vă invit și pe voi să participați pentru că este un moment în care fiecare voce ar trebui să aibă ceva de spus…

Zestre pentru Europa (1) – Integrarea fiecăruia

Când scriu aceste rânduri mai sunt mai puțin de trei săptămâni până la un eveniment așteptat de mulți și temut de alții – începutul integrării în Uniunea Europeană. O spun așa pentru că numai cei naivi și cei idealiști pot crede că o simplă semnătură pe o bucată de hârtie poate să miște munții și pot să modifice din temelii o societate ca aceasta în care trăim.

O să încep totuși cu jumătatea plină a paharului din punctul meu de vedere – nu mai pot spune că fac parte dintr-o generație de sacrificiu. Poate că este adevărat că această integrare vine cu mult prea târziu pentru unii dintre români și că influențele acestui eveniment politic vor ajunge cu mult prea greu în viețile fiecăruia dintre noi, dar totuși este clipa în care ar trebui să nu ne mai fie milă de noi înșine, să nu ne mai considerăm în absolut nici un fel dezavantajati față de vestul bogat și invidiat pentru că începând de peste o lună vom avea aceleași sanse teoretice de a reuși și a trăi bine, fără nici un fel de altă scuză. Toate acestea spuse pe scurt – partea bună este că e momentul să scăpăm de complexele de inferioritate pe care simt ca le avem de ceva timp și să începem să fim puternici și să ne impunem pentru că avem cu ce.

Jumătatea goală a paharului este că indiferent de ceea ce se intâmplă la nivel politic, esențialul pornește din fiecare dintre noi. Ca să vedem o schimbare cât de mică în bine, mi se pare că cea mai mare problemă a națiunii ce va intra în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 este mentalitatea. De prea multe ori tot ce facem este să ne strângem în jurul unui pahar de țuică (sau whiskey mai nou) doar pentru a ne plânge și a ne da cu părerea și de cu mult prea puține ori ficare dintre noi face ceva pentru remedia cauzele insatisfacției. Sper să mă înșel, dar nesimțiții din trafic nu vor dispărea până când nu vor fi educați, prost-crescuții care umplu de gunoi toate locurile pe unde trec nu vor învăța să folosească coșurile de gunoi fără să fie și ei educați. Dacă această educație trebuie făcută prin forța legii sau printr-o schimbare profundă de mentalitate a întregii societăți nu știu să spun.

Orice ne-ar rezerva viitorul apropiat sau îndepărtat, este clar că nu trebuie să ne așteptăm la miracole. În același timp este clar că urmează mult de muncă și cu toate că vrem sau nu vrem, suntem pregătiți sau nu, se pare că de data aceasta nu vom mai avea de ales – iar în asta cred că va consta secretul salvării noastre a tututor – în faptul că atunci cand suntem puși cu spatele la zid avem cele mai uimitoare și mai de invidiat rezultate.